Scopul cu care a fost creat ReadyBoost este de a îmbunătăți performanța calculatoarelor care nu au prea multă memorie RAM. Totuși nu se știe exact cât de mare este impactul pe care îl are această tehnologie, așa că am decis să facem câteva teste pentru a ne da seama dacă ReadyBoost are într-adevăr un efect pozitiv sau nu. Citiți în continuare pentru a afla rezultatele pe care le-am obținut:

Sistemele utilizate pentru compararea rezultatelor

Am utilizat trei configurații hardware și două sisteme pentru aceste teste: un laptop cu Windows 8.1 Professional și un calculator cu Windows 7 Ultimate. Ambele sisteme rulau versiunea pe 64 de biți a sistemului de operare. Am rulat două seturi de teste pe laptop, atât cu 4 GO cât și cu 2 GO de memorie RAM, pentru a observa care este impactul pe care îl are ReadyBoost pe sistemele cu mai puțină memorie. Laptopul utilizat este Acer Aspire V3-551, ce se bazează pe un procesor AMD Quad-Core A8-4500M, cu un procesor grafic integrat AMD Radeon HD 7640G, care împarte 512 MO de memorie RAM cu restul sistemului. Unitatea de stocare a acestui laptop este un hard disk Seagate cu o capacitate de 500 GO și o viteză de rotație de 5400 rpm. Acest laptop rulează în mod implicit cu 4 GO de memorie RAM din generația DDR3. Calculatorul utilizat este construit în jurul unui procesor AMD Quad-Core A6-3670K care lucrează împreună cu un procesor grafic AMD Radeon HD 6530D care, de asemenea, împarte 512 MO de memorie RAM cu restul sistemului. Hard disk-ul pe care îl utilizează acest calculator este Western Digital Caviar Blue, cu o capacitate de stocare de 1TB și cu o viteză de rotație de 7200 rpm, iar memoria RAM este DDR3, cu o capacitate de 4 GO. Aceste componente sunt interconectate printr-o placă de bază ASRock A75M-HVS. Din păcate, toată memoria RAM a acestui sistem este oferită de un sigur modul, așa că nu am putut să rulăm și teste cu 2 GO, așa cum am făcut pe laptop. Sistemele de operare au toate actualizările făcute și au fost instalate cu trei luni în urmă, având instalate programele pe care le utilizez zilnic. Memoria flash utilizată de către ReadyBoost este o unitate de stocare USB 2.0, HP v135w, cu o zonă de stocare de 8 GO, care utilizează sistemul de fișiere NTFS.

Testele pe care le-am rulat

Am rulat o serie de cinci teste pentru fiecare sistem și configurație, pentru a obține o imagine cât mai precisă a impactului pe care îl are ReadyBoost asupra performanței sistemului. Primul test folosit a fost PCMark Vantage x64.

Acest program măsoară comportamentul general al sistemului, printr-o serie de opt teste care includ amintiri digitale, TV și filme, jocuri, muzică, comunicare și productivitate. Teoretic, ar trebui să măsoare cu precizie impactul pe care îl are ReadyBoost asupra performanței sistemului atunci când sunt realizate sarcini obișnuite, cum ar fi navigarea pe internet, vizionarea filmelor sau utilizarea aplicațiilor Office. Setările pe care le-am folosit pentru această suită de teste sunt următoarele: Resolution (rezoluție) - 1024x768, Anti-Aliasing - None (dezactivat), Texture Filtering (filtrarea texturilor) - Optimal (optimă) și HDD Suite Target (partiția folosită pentru teste) - C. Opțiunile Force full precision (forțează precizie completă) și Force Software vertex shaders (forțează vertex shaders) au fost debifate, iar fiecare test a fost executat de 3 ori. Am folosit apoi testul 3DMark Vantage.

Acest test măsoară performanța în jocurile care utilizează DirectX 10. Toate testele au fost executate de trei ori, cu setările predefinite ale modului Performance (performanță), apoi am făcut media rezultatelor. Am dorit de asemenea să observăm dacă ReadyBoost are un impact pozitiv asupra timpului de pornire al sistemelor utilizate, folosind BootRacer. Am măsurat trei porniri consecutive pentru fiecare sistem și apoi am calculat mediile.

Acest test este foarte util, deoarece măsoară timpul scurs de la începutul încărcării sistemului de operare până la momentul în care sistemul s-a încărcat complet, fără a adăuga timpul necesar scrierii parolei. A patra aplicație pe care am utilizat-o a fost AppTimer. Teoretic, ReadyBoost ajută serviciul SuperFetch să îmbunătățească performanța sistemului. Această îmbunătățire de performanță este obținută prin învățarea aplicațiilor care sunt folosite cel mai des și încărcarea lor în memorie imediat după pornirea sistemului, astfel încât acestea să se deschidă imediat atunci când doriți să le utilizați. Am realizat aceste teste doar pentru laptopul Acer Aspire V3-551, deoarece îl folosesc în mod curent și am o imagine clară a aplicațiilor pe care le utilizez cel mai des. Programele cele mai utilizate pe acest laptop sunt Opera Next și Microsoft Visual Studio 2012, pe care le-am folosit zilnic în ultimele luni.

Am executat cinci teste de pornire a aplicațiilor, cu o întârziere de 5000 milisecunde între fiecare acțiune. Metoda de detecție a ferestrei a fost Window Name și metoda de închidere a ferestrei a fost Alt + F4. În final am realizat măsurători utilizând programul Performance Monitor din Windows.

Am setat un Data Collector Set (colector de seturi de date) pentru contoarele ReadyBoost cache. Am colectat aceste informații în timpul rulării PCMark Vantage x64, deoarece este un test complet, care rulează timp de câteva ore, suficient pentru a observa funcționarea ReadyBoost. Pentru a afla cum să vă creați propriul colector de date, citiți acest ghid și adăugați contoarele ReadyBoost. Această categorie de contoare este disponibilă doar după ce activați ReadyBoost.

Impactul pe care îl are ReadyBoost asupra performanței generale a sistemului

Atunci când am executat testul PCMark Vantage, scorurile obținute au fost cu 1-2% mai mari atunci când am utilizat ReadyBoost pe laptopul cu 4 GO de memorie RAM și pe PC-ul meu cu 4 GO de memorie RAM. În mod surprizător, scorurile au scăzut cu 1% când testele au fost rulate pe laptop cu 2 GO de memorie RAM.

De asemenea, am observat că în majoritatea testelor rulate de PCMark Vantage nu s-au observat îmbunătățiri atunci când am utilizat ReadyBoost, cu două excepții: testele Memories (amintiri) și Productivity (productivitate). Rezultatele acestor teste s-au îmbunătățit de fiecare dată cu până la 2%. Suita de teste Memories măsoară performanța sistemului în situații de manipulare a fișierelor media, cum ar fi copierea, organizarea și partajarea fotografiilor, filmelor sau a fișierelor audio. Mai jos puteți vedea rezultatele obținute pentru testele Memories.

Suita de teste Productivity măsoară performanța sistemului în situații normale, cum ar fi navigarea pe Internet sau folosirea aplicațiilor Office. Dedesubt puteți vedea rezultatele obținute pentru suita de teste Productivity.

Testele Gaming (jocuri) și Communication (comunicații) din PCMark Vantage au înregistrat scoruri cu 1% mai slabe atunci când ReadyBoost a fost activat. Suita de teste Gaming măsoară performanța procesorului, a procesorului grafic și a unității de stocare, în situații care apar atunci când sistemul este utilizat pentru jocuri, de la atașarea unui gamepad până la rularea unui joc online. Mai jos veți vedea rezultatele obținute pentru suita de teste Gaming.

Suita de teste Communication măsoară performanța sistemului în situații ca trimiterea unui mail sau partajarea de informații pe Internet. Mai jos veți vedea rezultatele pentru suita de teste Communication.

Impactul pe care îl are ReadyBoost asupra performanței în jocuri

Rezultatele obținute după rularea 3DMark Vantage au demonstrat că ReadyBoost nu are nici un efect asupra performanței în jocuri. Acest test măsoară performanța procesorului și a procesorului grafic în timpul rulării jocurilor, iar scorurile nu au arătat nicio diferență notabilă atunci când ReadyBoost a fost activat.

Cea mai mare diferență înregistrată a fost de 0.002% care nu are nicio semnificație reală.

Impactul pe care îl are ReadyBoost asupra timpului de încărcare al sistemului de operare

Rezultatele obținute cu BootRacer au arătat că ReadyBoost îmbunătățește timpul de încărcare al sistemului de operare. Pe sistemele cu 4 GO, timpul s-a îmbunătățit cu doar o secundă, însă pe sistemul cu 2 GO timpul a fost cu 4 seconde mai bun (7% mai rapid).

Putem spune cu siguranță că pe sistemele cu puțină memorie RAM se va observa o îmbunătățire decentă a timpului de încarcare a sistemului de operare.

Impactul pe care îl are ReadyBoost asupra timpului de pornire a unei aplicații

Deschiderea unei aplicații imediat după pornirea sistemului de operare va dura mult mai mult decât deschiderea aceleiași aplicații la 15 minute după ce sistemul a fost pornit, deoarece foarte multe servicii și procese sunt lansate imediat după logarea în Windows. Vă reamintim că aceste teste au fost efectuate doar pe laptopul Acer Aspire V3-551, cu 4 GO și cu 2 GO de memorie RAM, pentru a compara cu ușurință rezultatele unui sistem cu puțină memorie RAM cu a unui sistem cu o capacitate decentă de memorie RAM. ReadyBoost se descurcă grozav atunci când deschideți un program pe care îl folosiți în mod uzual imediat după pornirea sistemului. Îmbunătățirile în această situație sunt de 10-15%.

Dacă închideți aplicația și apoi o deschideți din nou, ReadyBoost va îmbunătăți timpul de pornire, însă diferența va fi mult mai mică. Rezultatele obținute prin folosirea ReadyBoost sunt observate cel mai bine atunci când deschideți aplicații pe care le utilizați des, imediat după pornirea sistemului.

Cum folosește ReadyBoost memoria flash pentru a îmbunătăți performanța?

Am utilizat un Data Collector Set (colector de seturi de date) în Performace Monitor pentru a putea observa cum îmbunătățește ReadyBoost performanța utilizând o memorie flash de la HP. Indicatorii pe care i-am urmărit sunt:

• MB trecuți în cache - cantitatea de informație pe care ReadyBoost a copiat-o din memoria principală în memoria flash, pentru a crește viteza de lucru a sistemului.
• Memorie cache utilizată în MO - cât de multă informație adusă în memoria cache a fost folosită de către ReadyBoost în timpul rulării testului PC Vantage, pentru a îmbunătăți performanța. Cu cât a fost utilizată o cantitate mai mare de informație, cu atât mai bine.
• Citiri evitate/Secundă - cât de des a citit ReadyBoost informații de pe memoria flash în loc să o citească de pe hard disk. Citirea din memoria flash mai frecventă înseamnă o citire mai rapidă, deci o performanță mai ridicată.

Aceste măsurători au fost efectuate pe laptopul Acer Aspire V3-551, cu 2 GO și cu 4 GO de memorie RAM, pentru a observa impactul pe care îl are ReadyBoost asupra unor sisteme în care tot ce diferă este doar cantitatea de memorie RAM. Rezultatele sunt destul de relevante și fiecare contor demonstrează că atunci când laptopul a avut la dispoziție doar 2 GO de memorie RAM, ReadyBoost a utilizat memoria flash de cel puțin două ori mai mult decât atunci când lucra cu 4 GO de memorie RAM.

În graficul de mai sus puteți observa cu ușurință că impactul pe care îl are ReadyBoost este mai pronunțat pe sistemele cu o capacitate mai mică a memoriei RAM.

Concluzie - Ce îmbunătățiri aduce ReadyBoost?

Pentru a recapitula, am făcut o listă a îmbunătățirilor aduse de activarea ReadyBoost pe un sistem cu puțină memorie RAM:

• Deschiderea fișierelor media, cum ar fi fotografiile, muzica sau filmele este puțin mai rapidă (aproximativ cu 2%).
• Încărcarea paginilor web ori utilizarea aplicațiilor Office se face puțin mai rapid (aproximativ cu 2%).
• Timpul de încărcare al sistemului este îmbunătățit (cu până la 7%).
• Aplicațiile utilizate frecvent se deschid mai rapid (de la 10 la 15% mai rapid).

Nu veți observa vreo diferență după activarea ReadyBoost atunci când vă jucați sau utilizați aplicații care folosesc foarte multă putere de calcul. De asemenea, îmbunătățirile devin din ce în ce mai mici cu cât adăugați mai multă memorie RAM sistemului. Pe un sistem cu mai mult de 4 GO de memorie RAM cel mai probabil nu veți observa o îmbunătățire. ReadyBoost este mai eficient pe sisteme cu cel mult 2 GO de memorie RAM.